Lean în sectorul public

 Trăim într-o perioadă diferită de ce cunoşteam şi prevedeam pînă acum doi – trei ani. Este criză, recesiune, se schimbă totul mai repede decît putem noi înţelege. Nu mai miră pe nimeni titlurile recente pe care toţi le-am văzut în ziare sau pe Internet:

▫        Ce ne aşteaptă în următoarele 12 luni?
▫        Inamicul public nr. 1 pentru economie: datoria statelor
▫        Un nou impozit pentru bănci
▫        Poşta Română: Strategia de restructurare şi modernizare a companiei nu prevede disponibilizări
▫        Oprescu va plomba aleile din parcurile Bucureştiului. Preţul: între 4,5 şi 13,6 mil. Euro
▫        România mai are nevoie de bani. Ce spun economiştii: Împrumut de la FMI? Am vrea noi, dar nu vom mai primi
▫        Deputaţii fac economie la hârtia de imprimantă

Ultimele măsuri ale Guvernului au fost discutate şi răsdiscutate în ultima vreme şi, chiar neagreate fiind de mulţi, nimeni nu a propus niciun alt set coerent de măsuri care să atragă un consens mai larg.

Deci, ce şanse mai are actualul sector bugetar, dacă nu se implică într-un efort generalizat şi imediat de reformă şi îmbunătăţire a performanţelor?

Despre “clienti” si criza (sau nu numai)

Poate stiti unele teorii despre clienti, aplicate in TQM, marketing, management, …  .  Sau o veche zicala romaneasca care zice “Clientul nostru, stapinul nostru!” Pornind de la aceasta perspectiva, unele firme isi stabilesc viziunea in functie de necesitatea satisfacerii necesitatilor, dorintelor si asteptarilor acestora.

Sa discutam insa un pic despre clienti, viziune si eficienta.

Iesirea din labirint

 V-aţi gîndit vreodată că multe dintre activităţile care se realizează într-o organizaţie se desfăşoară ca într-un labirint? Adică oamenii încep—adesea cu entuziasm—activitatea, iar pe parcurs mulţi deviază de la calea cea mai simplă, cea mai rapidă şi cea mai ieftină pentru a rătăci pe căi întortocheate şi deseori blocate, pînă la obţinerea rezultatelor necesare.

De multe ori, depăşirea termenelor este ceea ce se observă imediat în aceste cazuri de “rătăciri”. Însă pierderile globale sînt mult mai mari, şi ar putea fi evidenţiate pe multiple planuri (realizarea aceleiaşi activităţi în foarte multe feluri, refacerea unor activităţi, ore suplimentare, demotivare).  De aceea preocupările pentru îmbunătăţirea proceselor unei organizaţii ar trebui să urmărească “îndreptarea” şi “semnalizarea” traseelor din labirint, pentru a reduce probabilitatea de “rătăcire” a drumului direct către ţinta propusă.

Lean în timp de criză – o oportunitate pentru toti!

Toată lumea vorbeşte despre criză – economică, financiară, cu efecte din ce în ce mai îngrijorătoare. Este deci timpul pentru Lean!

Majoritatea autorilor consideră că momentul cel mai potrivit pentru luarea deciziei de aplicare a principiilor şi metodelor Lean este atunci cînd se prefigurează sau se instalează o criză.

De ce? În primul rînd pentru că aşa sîntem noi, sau măcar marea majoritate a oamenilor. Cînd totul merge bine, ne bucurăm. De-abia cînd începe ceva să scîrţîie, ne îngrijorăm şi începem să căutăm soluţii. Sau nu, pentru că unii obişnuiesc să contemple situaţia şi să aştepte ca soarta să fie îndeplinită. De asemenea, puţini sînt cei care se conduc strict după principiul sintetizat de un proverb arhicunoscut, care spune să-ţi faci „iarna car şi vara sanie”. Totuşi, majoritatea acceptăm (pentru a parafraza o persoană bine-cunoscută) că „iarna nu-i ca vara”, motiv pentru care reacţionăm întotdeauna mai prompt la stimulii externi, de exemplu în caz de criză.

Şi care este de obicei reacţia tipică? O vedem sau o auzim în jurul nostru – reducerea cu orice preţ a costurilor. Se taie costurile cu manopera – şi aşa apar concedierile. Se scad costurile stocurilor – cine putea visa acum un an la reducerile pe care le oferă acum dealerii auto? Iar cine poate, cîştigă exploatînd conjunctura creată – în mod nu tocmai etic (vezi exemplul băncilor) sau, dimpotrivă, făcînd astăzi investiţii pentru a avea oportunităţi de redresare în viitor.