Metoda întrebărilor

Această metodă se întîlneşte sub diverse denumiri: Metoda întrebărilor, 5W2H, 5W1H, 6W, QQOQCP (pentru francofoni) sau metoda Kipling.

„Am avut şase servitori de încredere, care m-au învăţat tot ceea ce ştiu. Ei se numesc Unde, Ce, Cînd, De ce, Cum şi Cine.” (Rudyard Kipling)

5W2H este un acronim pentru setul complet de întrebări simple ce urmăresc o investigaţie pentru obţinerea de informaţii cît mai complete despre o anumită situaţie, problemă sau despre un eveniment, mai ales pentru a nu omite niciun aspect relevant pentru a fi luat în consideraţie:

WHAT? (CE?)
WHY? (DE CE?)
WHERE? (UNDE?)
WHEN? (CÎND?)
WHO? (CINE?)
How? (CUM?)
How Much? How Many? (CÎT?)

6W este acronimul celor 6 întrebări de bază:

WHAT? (CE?)
WHY? (DE CE?)
WHERE? (UNDE?)
WHO? (CINE?)
WHEN? (CÎND?)
WHICH? (CARE?)

QQOQCP este acronimul pentru aceeași metodă, în limba franceză:

QUI?
QUOI?
OÙ?
QUAND?
COMMENT?
POURQUOI?

Metoda întebărilor se foloseşte în mai multe scopuri:

  1. Pentru a spori creativitatea în grup – metoda pornește de la întrebările de bază (Cine? Ce? Cum? Unde? Cînd? De ce?), pentru a crea o listă de întrebări specifice problemei de reolvat, care să impulsioneze apoi generarea de idei  prin răspunsurile multiple posibile.
  2. Pentru definirea unei probleme de rezolvat – în faza preliminară a procesului de rezolvare a problemelor, în care se alege și se detaliază problema de rezolvat
  3. Pentru alegerea unei soluţii de aplicat pentru rezolvarea problemei.

Uneori se stabilește o anumită ordine a întrebărilor, în funcţie de anumite criterii specifice, dar de cele mai multe ori ordinea este aleatorie, singura grijă fiind să nu se omită vreuna dintre întrebări.

De exemplu, imaginaţi-vă că vreţi să selectaţi o locaţie pentru o conferinţă – întrebări la care trebuie să cunoaşteţi răspunsurile înainte de a lua o decizie pot fi:

DE CE trebuie să alegem o locaţie?
CE temă va avea conferinţa? Dacă este despre creşterea animalelor, poate că nu trebuie să fie organiyata în Bucureşti, iar dacă se referă la IT poate că nu ar fi util să fie într-o zonă fără semnal WiFi.
UNDE să aibă loc? În Bucureşti, la munte, în străinătate etc.?
CÎND ne trebuie locaţia disponibilă?
CINE va participa? Participanții au nevoi speciale?
CÎTE persoane vor participa?
CUM se va desfăşura – durată, format, mod de derulare?
Etc.

O fază următoare poate fi extinderea / variaţia întrebărilor, cum ar fi:

DE CE nu folosim ce avem la îndemînă?
CE nu ne interesează? CE aspect este cel mai important pentru luarea deciziei? CE condiţii trebuie puse?
UNDE se află cele mai căutate locaţii? UNDE se află cele mai convenabile locaţii? UNDE putem găsi facilităţi similare?
CÎND nu ne este avantajos să planificăm conferinţa?
CINE are cerinţe specifice / masă, cazare etc.?
CÎTE oferte? CÎTE săli? CÎTE mese?
CUM se plăteşte? CUM putem schimba pe parcurs cerinţele?
Etc.

Pentru definirea unei probleme, întrebările pot fi:

CARE este problema?
UNDE apare?
CÎND apare?
DE CE apare?
CUM poate fi eliminată problema?
CINE trebuie să ia parte la rezolvarea problemei?
CUM se va constata eliminarea problemei?

Metoda întrebărilor se foloseşte şi pentru a obţine date despre situaţia care necesită o îmbunătăţire sau pentru a pregăti planul de implementare a unei schimbări. De exemplu:

CE operaţii se execută acum? Ce operaţii se pot elimina pentru a simplifica procesul?
DE CE este necesară operaţia?
UNDE trebuie realizată operaţia?
CINE realizează acum operaţia? Cine ar fi mai bine să o realizeze?
CÎND se realizează operaţia? Cînd ar fi mai bine să fie realizată?
CUM trebuie realizată operaţia?
CÎT timp durează acum operaţia?
Etc.

A nu se confunda această metodă a întrebărilor cu metoda „5 De ce?”, care este o metodă de analiză a cauzei de bază ce determină apariția unui anumit efect.

[image]