L

Labour        Muncă / Manoperă          Resurse umane (efort fizic şi psihic) necesare pentru realizarea unor activităţi, bunuri şi servicii; de obicei se cuantifică în ore de muncă

Labour Cost        Costul manoperei        Costul manoperei include cheltuielile cu salariile şi celelalte costuri salariale, atît pentru personalul direct-productiv, cît şi pentru celelalte categorii de resurse umane din cadrul organizaţiei. Costul manoperei directe se determină ca produsul dintre numărul de ore de muncă şi salariul orar.

Lag Time              Decalaj            Interval de timp dependent de tipul de relaţie logică dintre două activităţi consecutive, care determină începerea după respectivul interval de timp a activităţii succesive. De exemplu, în cazul unei dependenţe de tip sfîrşit-început cu un decalaj de 10 zile, următoarea activitate de executat poate începe la 10 zile după terminarea activităţii precedente. În producţie, acest tip de dependenţă apare atunci cînd o operaţie succesivă de prelucrare nu poate începe decît la un anumit moment dat după terminarea operaţiei precedente, ca urmare a unor constrîngeri specifice (de exemplu, o anumită prelucrare nu se poate face decît după un anumit interval de timp necesar uscării vopselei).

Lake Wobegon Effect      Efectul Lake Wobegon    Efectul Lake Wobegon se referă la înţelegerea relaţiilor statistice dintre cauze şi efect. Lake Wobegon este numele unui oraş amplasat în Minnesota, imaginat de un scriitor american (Garrison Keillor) în care toate femeile sînt puternice, bărbaţii chipeşi şi copii peste medie. Aceste caracteristici ale populaţiei din respectivul oraş arată tendinţa general umană de a supraestima aspectele pozitive şi de a trece cu vederea elementele negative, fie că este vorba de inteligenţă, performanţe, personalitate sau alte calităţi umane. În fapt, efectul Lake Wobegon se observă la majoritatea celor care conduc echipe, organizaţii, partide, comunităţi, ţări etc. sau care fac parte din anumite organizaţii sau grupuri, care consideră că majoritatea celor ca ei se află peste medie. Superioritatea iluzorie este o eroare de apreciere ce apare la majoritatea oamenilor, prin auto – plasarea lor şi a celor ca ei peste medie.

Dacă însă acceptăm existenţa legii distribuţiei normale, în cazul proceselor controlate, se ştie că există valori medii, dar şi un interval de dispersie a rezultatelor, între o limită inferioară şi una superioară, ca urmare a variabilităţii datorate cauzelor normale. Ceea ce înseamnă că şi oamenii care fac posibilă realizarea proceselor vor respecta acelaşi tip de dispersie normală, iar îmbunătăţirea performanţelor sistemului necesită metode şi resurse diferenţiate pentru controlul resurselor umane implicate.

LAST (Listen, Advise, Solve, Thank)          LAST        Acronim pentru Listen, Advise, Solve, Thank (Ascultă, Recomandă. Rezolvă, Mulţumeşte) – metodologie utilizată pentru rezolvarea reclamaţiilor clienţilor şi pentru îmbunătăţirea serviciilor post-vînzare.

Latent Fault        Defect latent      Defect existent, dar încă nedetectat

Lean Level of Buffering (LLB)       Nivelul Lean al stocului tampon Dimensiunea minimă a stocului tampon necesar pentru a asigura funcţionarea liniei şi a satisface cererea clientului, astfel încît să se tindă spre respectarea ecuaţiei:

Dead Time = Timpul de ciclu = Timpul de tact

Lean Metric        Indicator Lean     Indicator care se utilizează pentru a măsura, evalua şi lua decizii referitoare la performanţele fluxului de proces, prin echilibrarea intereselor (atingerea obiectivelor cantitative fără sacrificarea calităţii rezultatelor). Tipurile de indicatori Lean utilizaţi depind de domeniul urmărit: performanţe financiare, performanţe ale procesului de producţie sau performanţele angajaţilor – printre care: productivitate, eficienţă, gradul de utilizare, timpul de tact, timpul de satisfacere a unei comenzi de la client (Lead Time), timpul cu valoare adăugată, rata de satisfacere a unei comenzi, eficienţa procesului, sau orice alţi indicatori semnificativi referitori la calitate, stocuri, spaţiu utilizat, performanţe globale (cost unitar, cifra de afaceri, durata medie de livrare, rata de întîrzieri la livrare etc.)

Like and Must       Recomandat / Obligatoriu           Instrument de rezolvare creativă a problemelor, utilizat pentru a stabili priorităţile şi a selecta soluţia cea mai adecvată, care constă în aprecierea fiecărui aspect / fiecărei alternative ca fiind recomandabilă sau obligatorie şi apoi selectarea celei care a întrunit cele mai multe aprecieri de „obligatoriu”.

Likert Scale        Scala Likert        Metodă de ierarhizare utilizată pentru a transforma variabilele calitative în variabile ce se pot cuantifica, atunci cînd se doreşte cunoaşterea nivelului de acord cu un enunţ sau frecvenţa cu care apare un anumit comportament sau reacţie.

De exemplu:

5 = întotdeauna
4 = adeseori
3 = uneori
2 = rareori
1 = niciodată

De obicei se utilizează scala Likert cu 5 niveluri, dar se pot imagina şi utiliza în diferite situaţii şi scale cu alt număr de niveluri: 3, 4, 7.

Locus of Control           Locul controlului        După J. Rotter, locul controlului se referă la concepţia fiecăruia despre cauzele evenimentelor importante care i se întîmplă. Astfel, pentru cei care consideră că destinul lor este influenţat de forţe externe, că tot ce li se întîmplă este cauzat de soartă, ereditate, anturaj, familie etc. şi că ei nu au cum să se împotrivească acestor influenţe externe, locul controlului se află în exterior. Astfel, dacă locul controlului este exterior, oamenii cred că rezultatele acţiunilor lor sînt determinate de evenimente care nu pot fi controlate de ei, ceea ce îi face să devină fatalişti şi să aştepte ca alţii să se simtă responsabili de rezolvarea problemelor pe care le au ei în viaţă. Iar acum în România este foarte vizibil că majoritatea oamenilor îşi plasează locul controlului în exterior, privind către omul sau grupul providenţial (preşedintele ţării, guvernul, primarul, şeful etc.), pe care îl blamează pentru toate insatisfacţiile sau neajunsurile lor individuale.

Cei care cred că îşi pot controla singuri soarta, au locul controlului în interior.

Rotter considera că este mai sănătos să avem un loc de control intern decît unul extern, pentru că astfel oamenii au sentimentul că deţin controlul asupra vieţii lor şi credinţa că rezultatele acţiunilor lor sînt determinate de ceea ce fac ei, nu alţii. Dar pentru a putea avea un loc al controlului interior, este nevoie ca omul să fie competent, eficient, responsabil, să aibă stimă de sine şi o bună auto-cunoaştere.

Sînt circumstanţele de mediu cele care determină credinţa legată de locul controlului sau credinţele sînt cele care influenţează evenimentele care au loc? Fiecare decide pentru el, dar privind în jurul nostru este evident că cei care au succes durabil se află între cei care cred că acţiunile lor pot influenţa prezentul şi viitorul.

Logo       Logo       Un logo (siglă) este un element grafic distinctiv (o construcţie grafică, un simbol) folosit pentru identificarea vizuală a unei firme, a unui produs, a unei organizaţii, a unui eveniment etc. Logo-ul poate fi compus dintr-un nume, una sau mai multe litere, o imagine, un simbol sau o combinaţie a acestor elemente.

Exemplu:

 

În context legal, logo-ul poate fi marca înregistrată unei firme, a unui produs, a unei organizaţii, a unui eveniment etc.

Cîteva condiţii pentru ca un logo să fie adecvat:

–         Să fie simplu, direct, concis, exact, clar, distinctiv
–         Să aibă o linie grafică elegantă
–         Să fie uşor de recunoscut si de reţinut
–         Poate avea caracter dinamic
–         Formă stabilită cu atenţie – alegerea schemei de culori şi a codurilor de culori, a codului vizual sau ambientului cromatic, simbolurilor si metaforelor vizuale, corpul de litera (fontul), topografia – aşezarea în pagină

Logos     Logos     Logos este echivalentul pentru „cuvînt”, în limba greacă, dar se utilizează în sens mai larg, referindu-se la ceea ce se utilizează pentru a exprima în mod explicit gîndurile cuiva. Astfel, Logos înseamnă acel aspect al unui discurs, în care oratorul / scriitorul face apel la gîndirea logică (inducţia şi deducţia) pentru a convinge audienţa, făcînd apel la raţiunea sau judecata celorlalţi. Alături de Ethos (partea referitoare la etică şi la persoana oratorului) şi Pathos (apelul la emoţii), Logos face parte din arta retoricii.

Logos impune deci furnizarea de date şi informaţii, prin prezentarea de fapte, statistici, dovezi, evenimente, argumente logice, analogii – istorice sau din prezent, cu citarea surselor sau a specialiştilor în domeniu. Pentru logos este la fel de importantă gîndirea logică a celui care prezintă discursul, cît şi conţinutul şi claritatea materialului de prezentare a argumentelor furnizate.

Long Term          Termen lung      De obicei se utilizează alături de termen scurt şi termen mediu, pentru a descrie orizontul de timp considerat pentru un anumit scop, mai ales atunci cînd este vorba de planificare, impactul unor decizii, apariţia unor efecte sau riscuri etc. În timp ce termenul scurt se referă la perioade de timp cuantificabile în ore – zile – săptămîni, termenul mediu este de obicei de ordinul lunilor (3, 6, max. 18), iar termenul lung se referă de obicei la ani (3, 5 etc.), fără să existe limite clare, general valabile, pentru cele trei categorii de perioade de previziune sau de orizonturi de timp.